Herman, ghiocelul vietii mele

25 martie 2008
Ce proasta am fost, ce proasta am fost, ce proasta am fost, care am primit un link pe mess cu melodia care m-a intors in timp la vremurile ce eram fericita traindu-le la maxim cu minim de efort, ceea ce efortul nu necesita decat sa fac si eu doua trei cafele pe zi, hai sase in zilele de sedinta, dar imi scoteam parleala martea cand aveam program scurt intru cat imi dadea Directorul pitic dezlegare la plecat acasa ca sa ma pregatesc pentru sexul de vis cu el. Si dupa ce scapam citeam din Divina Comedia si imi notam citate in jurnal sau ma mai duceam la Alimentara unde mai povesteam una alta cu domnul Tase in spate sau ma gandeam la Herman si cu ce sa ma imbrac maine la Campionatul de Solitaire care stateam peste program pentru el. Cititorii mei m-au criticat ca n-am mai povestit despre iubirea mea imposibila, dar eu am evitat cu stoicism subiectul pana azi cand recunosc ca amintirile mi-a napadit realitatea, iar traiul meu in Alejd s-a astupat cu o eclipsa care mi-a luat mintile cand am ascultat melodia si am vazut videoclipul cu cele doua imagini reduntante si repetitive, asa cum si zilele mele erau inainte ca sa ma sinucid ca proasta.
Asa ca-n lyrics am iubit si eu pe altul cu tractor , adica pe Director, dar cine mi-a citit blogul cu atentie si repulsie moderata stie ca de fiecare data cand ma lafaiam pe bancheta din spate eu ma gandeam de fapt cu ochii mintii inchisi la Ghiocelul meu si as fi dat orice, chiar si o cafea, ca sa zbor ca vantul cu Herman pe bicicleta lui galbena si ecologista care mirosea decat putin a motorina pe ghidoane, ceea ce era doar un miros colateral care facea parte din personalitatea lui de sofer.
 
E primul si tot odata ultimul film care il postez pe blog, care nu vreau ca sa abuzez de imagini furate si sa impresionez Blogosfera nemeritat , care eu am deja cuvintele mele potrivite, ca sa nu mai pomenesc de Buton. 
 
 
 
 



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X